COPILUL CU MULŢI NAŞI ESTE COPIL FĂRĂ NAŞ

(asemeni copilului cu multe moaşe, care rămâne cu buricul netăiat)

În unele zone ale ţării noastre există obiceiul ca la botezul unui copil să fie mai multe perechi de naşi. Este vorba de o situaţie degenerativă în practica botezului, care trebuie descurajată. Cornform rânduielii bisericeşti, cel care se botează trebuie să aibă un naş, de acelaşi sex cu cel botezat, sau un cuplu căsătorit, care să-şi asume paternitatea spirituală faţă de fin. Ori, când un copil are trei, patru familii de naşi, această paternitate spirituală, în general nu mai este asumată cu seriozitate de nici unii din multitudinea acestor „naşi”. Să nu mai vorbim despre faptul că aceste alegeri de mulţi naşi se fac de multe ori după alte criterii decât acela ca nou botezatul să primească un părinte spiritual.

În plus, trebuie să avem în vedere faptul că, într-o comunitate în care fiecare creştin are o multitudine de naşi, respectiv de familii de naşi, între toţi aceştia se creează o înrudire spirituală, opritoare de la căsătorie a celor înrudiţi astfel.

Important: Naşii trebuie aleşi din raţiuni de sporire în credinţă, nu de simplă prietenie de familie. Bineînţeles că este importantă şi apropierea omenească, consonanţa între familiile naşilor şi finilor, însă baza acesteia trebuie să fie credinţa în Dumnezeu.

+ Episcop Sofian Braşoveanul